Andreea Prisăcariu (22 de ani, locul 321 WTA) a fost convocată de urgență de către Horia Tecău, căpitanul nejucător al echipei de Fed Cup a României, pentru întâlnirea cu Polonia și a oferit un interviu în exclusivitate pentru ProSport.
Echipa de Fed Cup a României a decolat în cursul zilei de duminică spre Radom, unde va avea loc întâlnirea cu Polonia, în perioada 15-16 aprilie.
Acolo, româncele vor înfrunta liderul WTA, Iga Swiatek, neînvinsă în ultimele două luni de turnee, jucătoare pe care Andreea Prisăcariu o cunoaște încă din copilărie.
Ocupantă, momentan, a celei mai bune poziții din carieră în ierarhia mondială, Andreea Prisăcariu este, alături de Mihaela Buzărnescu, opțiunea căpitanului nejucător Horia Tecău pentru numărul 2 în echipa în care Irina Begu va fi lider.
– Cum a decurs convocarea la Fed Cup? – Păi, a fost, așa, random, să zic. Aveam alte planuri, eram la Milano. Mi-a scris Horia. M-am urcat în avion și am venit! Am schimbat totul și m-am prezentat.
– Te așteptai la o astfel de convocare? – Sincer, nu! Nu am nicio așteptare, în principiu, este mai ok să nu ai așteptări. Mă bucur foarte mult, cu această ocazie o să pot să învăț de la Horia Tecău mai ales că este un atuu important în echipa noastră. Mereu am profitat de sfaturile lui, este un om extraordinar și, efectiv, joc pentru țară și pentru Horia Tecău.
– Prima convocare la Fed Cup? – Prima! În premieră, mă duc să rup norii!
– Cum vezi această dispută împotriva unei echipe care o are pe Iga Swiatek, numărul 1 mondial? – Nu ar fi prima oară când aș juca cu ea. Am mai jucat o dată, într-o finală în Polonia, acasă la ea. A fost cred, un 7-5, 6-0, dacă nu mă înșel. Aveam cred vreo 15-16 ani, oricum noi ne știm de mici. Chiar acum îi povesteam lui tata, în mașină: «Eu mă duc direct la ea când o văd și îi spun: Ce mai faci, măi, Iga? Mai ții minte când ne jucam De-a v-ați ascunselea? Acum ești numărul 1 mondial». Ne-am văzut, reciproc, să creștem, practic, dar pe drumuri diferite. Noi ne înțelegeam super-bine și sunt curioasă dacă își mai aduce aminte!
– Ți-au rămas în memorie întâmplări inedite trăite alături de Iga Swiatek, actulul lider mondial? – Noi ne-am întâlnit destul de des la Europene, jucând, an după an, pentru România, cu echipa noastră la diferite categorii de vârstă. Bineînțeles că ne-am intersectat și, în timpul liber, ca orice copil la vârsta aia, ne jucam, ne simțeam bine. Aveam jocurile noastre: adevăr și provocare, sticluța, v-ați ascunselea. Eram foarte active, așa era vârsta și mi se pare normal, acolo, îți crești prieteniile chiar dacă nu durează. Nu trebuie să dureze, important este momentul respectiv.
– Este o presiune în plus pentru că se va juca cu spectatori? Cu public, nu mai este pandemia, lumea va fi alături de ele… – Foarte frumos, foarte frumos, mie îmi place! Am zis-o de atâtea ori, mie îmi place să fie toata lumea împotriva mea, nu am niciun fel de problemă. Mă gândesc numai la mine, să-l ascult pe Horia. Dacă o fi să joc, o să joc cu tot ce am eu mai bun și, ce o să se întâmple o să se întâmple! Nu o să îmi dau în cap singură și dacă pierd iar, dacă cumva fac o figură frumoasă și se aliniază tot Universul și toate astrele, este cu atât mai bine. N-am niciun fel de presiune. Bineînțeles, emoții sunt, e prima convocare. Nu am de ce să mint, să zic că nu. Până la urmă sunt prezentă, trăiesc, joc, foarte frumos. 22 de ani, prima convocare, de ce să mă stresez aiurea?
– Esti foarte nonconformistă, atât pe teren cât și în afara lui. Te-ai gândit, deja, la un mod aparte, de a te comporta, la aceasta întalnire de baraj Fed Cup? – Adică ceva ieșit din comun? Păi, depinde, să văd ce freză mă inspiră în dimineața respectivă, să văd ce codițe mai inventez peste noapte pentru că, de obicei îmi vine inspirația pe moment. Outfit-ul îl știți, cercei, frumos…
– Dispute cu arbitrii? – Nu, nu, niciodată nu te cerți cu arbitrii. Cu arbitrii trebuie să fi prieten. Dacă te cerți, te cerți cu tine și atât. În rest, clar, nu mă pot certa cu nimeni altcineva. Adică, de ce m-aș certa? Eu sunt fată ascultătoare chiar dacă nu par. Deci, chiar nu are cine să se plângă de mine din punctul ăsta de vedere.
– De câte ori a înjurat-o Andreea Prisăcariu pe Andreea Prisăcariu? – Aaa, de foarte multe ori, dar în sensul pozitiv! Adică, niciodată, nu m-am pus la pământ singură. Dacă vorbesc cu mine, vorbesc în sens pozitiv. Aaa, că sunt cuvinte mai aspre, să zic așa, ok, dar până la urmă sunt vikingă, foarte frumos. Trecem peste orice chestie.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER